Page 67 - POEME SMULSE TIMPULUI
P. 67
POEME SMULSE TIMPULUI
În fața unei cafenele cu arcade renascentiste,
Timpul pare c-ar sta,
Secolul al XIV-lea
Pare că reînvie, se înalță.
Grupuri de prieteni râd în hohote la cafeaua de dimineață.
Într-un colț se zărește francezul nostru pesimist.
ascultă ecourile de veselie și-n glasul cafelei-și găsește răgazul.
Și gândurile curg, în valuri de vis
Reflexii de maro
Se pierd în shot-ul amar,
De espresso.
65
