Page 32 - POEME SMULSE TIMPULUI

POEME SMULSE TIMPULUI

Cândva

Viața mea s-a scurs anost
Printre zilele străine,
Clipe plânse fără rost.
Zac în negura ce vine.

Trup zbârcit, de tine-mi pasă
Mi-e greu și mi-e dor de mine
Ia-mă, du-mă iar acasă –
Uite, bătrânețea vine...

Duet

“Scena-i plină,
Au talent.
Actorii grăbiți aleargă
Intr-un vals ambivalent.

Undeva, subit se-ntâmplă
Și-n tandem noi ne privim
Intr-o clipă unitară
El mă vede, eu suspin.”

“Martorii jocului nostru
Ne privesc iar captivați
Vorbe se răcnesc în scenă
Ei nu știu, sunt limitați.

Unda de priviri strecoară
Un dans dulce-amărui
Ea privește-ndurerată
Eu o văd cu ochi hai-hui.”

30